Ce e viata?
Unde traim?
Ce-i cu lumea?
Observ ca totul e ca un sablon
Traim zi de zi ... propria viata
Iar in timp ce facem asta suntem inconjurati de oameni
Si totul e bine si frumos
Si cu toti suntem fericiti captivi in ceea ce numim.."lume"
Dar nu cred ca e mereu asa...
Asta credem cand pasim in viata...ca lucrurile asa sunt...frumoase...ca in basmele pe care, mici fiind le auzeam...
E dureros sa ajung cu picioarele pe pamant si sa realizezi ca nu sunt numai Feti Frumosi, iar Ileana Cosanzeana lipseste adesea...
Nu stiu daca e valabil pentru toata lumea, dar eu am avut mereu impresia ca toata lumea e draguta si buna...si rupand foile din calendar am realizat ca e doar imaginatia mea...
Sunt oameni rai, poate chiar langa tine...si nu numai la televizor
Altruismul rar il mai intalnesti si daca il deti esti luat drept fraier, sau prefacut...
Iar vorbele bune sunt tot mai des schimbate pe cele rele...
E ca si cum , in ziua de azi, rautatea ne-ar implini
Mi-e greu sa inteleg de ce lumea se schimba in rau si de ce nimeni nu se gandeste ca toate faptele rele se vor intoarce ca lovituri
Poate numai eu observ anomalii in jur pentru ca sunt naiva de cele mai multe ori..
Presupun ca toate au fost langa mine, dar eu inca eram intr-un vas de sticla in care propriul meu univers era ... colorat...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu