Nu avem siguranta niciunui lucru din viata noastra.Toate vin si pleaca.Ne urcam intr-un tren care nu stim unde duce...pe un peron al unei vieti mult prea nesigure.
Suntem spectatorii unei calatorii in care nimic nu e cert.Putem oricand sa ne oprim intre statii si sa coboram pentru ca suntem pur si simplu..impinsi..sau curentul sortii esti atat de puternic incat ne plimba dintr-un vagon in altul.
Unii urca,altii coboara...
Unde mergem?
Nicaieri si pretutindeni..
Nu stim...nimic nu-i sigur.
Nici macar sentimentele...
Nici iubirea...
Visez la ea de cand ma stiu...Credeam in povestile cu Fat Frumos...Credeam ca iubirea,atunci cand apare e pentru totdeauna.
Privesc in urma si rad...
Nu,iubim de multe ori in viata.De fiecare data altfel.Iubirea e trecatoare.Avem puterea sa o facem permanenta?Poate doar intr-un moment al vietii in care suntem destul de maturi si avem suficienta constiinta de sine.
Pana atunci nu putem decat sa gustam din caracterul trecator al dragostei.Sa ne indragostim si de fiecare data sa speram macar ca e pentru totdeauna...

Toate vin si toate pleaca...