Fara flori si totusi plini de petale fine.Fara soare si totusi atat de luminat.Fara luna si totusi atat de bland.Atat de plin de sentimente frumoase prin care se strecoara atatea sentimentele rele.
Si ce facem noi?
Adunam pietre si le aruncam in prapastie sa vedem cat de lunga e?Ne masuram viata?Auzi cand a ajuns piatra jos?Vezi terminatia prapastiei.Evident ca nu?Pentru ce?Pentru ce toate astea?
Adunam saci cu ura si resentimente sji le asternem sa facem covor din ele....
Pentru ce?
Suntem nervosi, oferim insulte in loc de un zambet si o vorba buna?
Pentru ce?
Daca as lua o secunda din fiecare zi si ash pune-o intr-un pachetzel numit viata, impreuna cu toate amintirile as fii cea mai bogata de pe pamant.
Pentru ce toate astea?De ce sa nu ne bucuram de fiecare moment?De ce sa lasam sentimentele rele, incertitudinile sa ne intunece vocea inimii?
O viata avem...
Cel mai frumos si plin de iubire drum...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu